Idetificarea

fragment din P.D Ouspensky – In cautarea miraculosului

“Indentificarea este o trasatura atat de comunca incat, in scopul observarii de sine, este dificil s-o separi de restul. Omul este intotdeauna intr-o stare de identificare; numai obiectul identificarii sale se schimba.

Omul se identifica cu o mica problema cu care se confrunta si uita complet marile teluri pe care si le propusese la inceputul activitatii sale. El se identifica cu un gand si le uita pe toate celelalte. Se identifica cu o emotie, cu o dispozitie si uita celelalte ganduri, sentimente si emotii ale sale mai profunde. Lucrand asupra lor insile, oamenii se identifica atat de mult cu niste scopuri izolate incat pierd din vedere padurea din cauza copacilor. Cei doi, trei arbori mai apropiati reprezinta pentru ei intreaga padure.

“Identificarea” este unul dintre cei mai cumpliti dusmani ai nostri pentru ca ea patrunde peste tot. Chiar in momentul in care credem ca luptam contra ei, suntem inca inselati de ea. Si este atat de greu sa ne eliberam de identificare, pentru ca ne identificam mai usor cu lucrurile care ne intereseaza cel mai mult, cu cele carora le daruim timpul nostru munca noastra si atentia noastra. Pentru a se elibera de identificare, omul trebuie sa fie mereu in alerta si nemilos fata de sine, adica nu trebuie sa-i fie teama sa vada toate formele subtile si ascunse pe care le ia identificarea.

Este necesar sa vedem si sa studiem identificarea pana la radacinile adanci pe care le are in noi.

Dificultatea luptei contra indentificarii este amplificata de faptul ca atunci cand oamenii o observa in ei insisi, o privesc ca pe o calitate excelenta si-i dau numele de “entuziasm”, “zel”, “pasiune”, “spontaneitate”, “inspiratie”, etc… Ei considera ca in realitate nu se poate, in nici un domeniu, sa faci o treaba buna decat in stare de identificare. In realitate desigur, aceasta este o iluzie. Intr-o astfel de stare, omul nu poate face nimic bun. Si daca oamenii ar putea vedea ce inseamna starea de identificare, ei si-ar schimba parerea. Omul identificat nu mai este decat un lucru, o bucata de carne; el isi pierde si putina asemanare pe care o are cu o fiinta umana. In Orient, unde se fumeaza hasis si alte droguri, se intampla adesea ca un om sa se identifice cu pipa sa pana ajunge sa se considere el insusi drept o pipa. Asta nu este o gluma, ci un fapt. El devine efectiv o pipa. Aceasta este identificarea. Iar pentru a ajunge aici nu sunt deloc necesare hasis sau opiu. Priviti oamenii in magazine, la teatre, sau in restaurante. Vedeti cum se identifica cu cuvintele cand discuta, sau incearca sa dovedeasca ceva, mai ales ceva ce nu cunosc. Ei nu mai sunt decat dorinta, lacomie sau cuvinte : din ei insisi n-a mai ramas nimic.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s